Toata lumea vorbeste de iarna care a venit ….de ce nu as face-o si eu .
Era in noaptea de 15.12.2009 cand au inceput ninsorile si in Timisoara .Era trecut de orele 2 a.m. si eu eram cu ochisorii tot pe geam .Nu puteam sa dorm ,stiam ca se va schimba vremea .Spatele meu nu ma inseala niciodata .De ce spun asta ? Pentru ca vertebra mea in plus in partea lombara (cica sut dracoasa) ,ma anunta de fiecare schimbare de vreme .
M-am trezit dupa vreo 4 ore de somn ,ma pregatesc de munca ,dar inainte de acest lucru,am dat o ochiada pe geam .Mirific ,totul era imbracat intr-o manta alba.
Ovi fiind un lenes caruia ii place ca dimineata sa mai leneveasca in pat,l-am lasat si am iesit afara pentru a curata masina . La banca blocului o bicicleta poposea de la prima ora .
Opresc un vecin si ii spun:
“Vecine ,ia trage-ma in potrea ,ca o bag pe net si zic la lume ca Ovi inca leneveste “.Zambind,imi ia aparatul foto din mana si-mi zice: ” Acuma zambeste ….sexxxxxx”
Am terminat cu “coafatu” masinii si am plecat catre servici .Am avut mare noroc ,ca nu am patit ca in videoclipul de mai jos .
Este o usurare sa aflam adevarul dupa atatea si atatea studii conflictuale despre nutritie.
1. Japonezii consuma foarte putine grasimi si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
2. Mexicanii consuma multe grasimi si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
3. Chinezii beau foarte putin vin rosu si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
4. Italienii beau mult vin rosu si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
5. Nemtii beau foarte multa bere, consuma foarte multi carnati si grasimi si sufera de mai putine atacuri de cord decat romanii.
CONCLUZIA: Mancati si beti tot ce vreti. Se pare ca faptul ca sunteti romani e ceea ce va omoara . . .
De multe ori avem impresia că ştim,cunoastem unele persoane de-o viaţă,chiar dacă avem doar câteva secunde de când am intrat în vorba cu acele persoane.Alteori este de ajuns să ne uităm la o persoană şi să înţeleagă ceea ce vrem să spunem.
Mă gândeam la un moment dat ,dacă şeful meu înţelege din privirile mele ,că doresc o mărire de salariu . 😀
În altă ordine de idei ,cunoaştem persoane care cu un zâmbet ne fac ziua mai frumoasă,cu o vorbă bună ne fac să mergem mai departe şi să ne dorim mai mult de la viaţă….
Vă las să vedeţi videoclipul …veţi întelege ceea ce vreau să spun şi poate nu-mi gasesc cuvintele potrivite .
Comunicarea nonverbală este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte şi care pot fi decodificate, creând înţelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.
A. Mehrabian si M. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au constatat că proporţia în care folosim limbajul verbal şi limbajele neverbale este, în comunicarea orală, urmatoarea: 7% cuvinte, 38% paralimbaj (în principal intonaţia şi inflexiunile vocii), 55% alte elemente de limbaj neverbal (în principal expresia feţei, gesturile şi postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor, restul fiind neverbal.
Fiecare dintre noi cautam un refugiu catre o alta lume ,o lume creata de noi ,pentru noi .
Ne place sa visam cu ochii deschisi.Adrian propunea o masinarie de spalat ….creierii ,Paul amintise de un “joc” ,cu lanterne ,care as spune ca doar creaza o iluzie optica de moment ,eu propun sa ne construim lumea noastra ;),o lume mai buna,pentru noi si cei care vrem sa-i includem in peisaj.
Am primit oinvitatie de la Alexandru ,i-am raspuns printr-un comentariu ,dar m-am gandit ca ar trebui si eu sa “trimit “ invitatia mai departe, asa ca voi scrie cateva cuvinte legate de subiect.
Alexandru,nu vreau sa ma apuc sa copiez de la alte scrieri ,ca sa spun lucruri exacte despre revolutie,lucruri pe care nu le-am trait pe propria piele si nici cei din familie.
Eram doar un copil,aveam 9 ani ,nu puteam constientiza cu adevarat la acea vreme in ce pericol am fost sau nu.
Tin minte doar ca pe santierul unde eu am copilarit Poiana Marului,erau vreo 20 de reptile si 24 de rabe(daca nu mai bine) .Ocupasera tot drumul pe un sens si celalalt si se mergea dinspre mecanizare (locul unde masinile erau parcate) catre Otelu Rosu (la vreo 18 km de Poiana). Baracile incepusera toate sa vibreze ,in momentul acela tata ne spusese sa nu iesim din casa ,ca venisera tancurile de la Timisoara in zona .Stiu ca ajunsese acasa tarziu in noapte si sosotea cu mama precum ca era sa fie impuscat.Au fost 2 zile de nebunie in acea zona .Tin minte ca la mine acasa era un du-te vino(nu multi oameni aveau tv color pe acea vreme ,de video nu mai vorbesc…asa ca la mine acasa era cinematograf,studio de stiri ,s.a.m.d.).
Imi aduc aminte ca se faceau foarte multe mistouri la mine acasa ,de aceea tata avea un dosar destul de gros ,din cauza bancurilor cu Ceausescu ,a nonconformismului sau …etc(santierele erau impanzite de membrii e partid,securisti si altele).
Ma bucurasem ca venise revolutia pentru ca atunci tatal meu a scapat de dosar.Ma bucurasem pentru ca puteau si altii sa se bucure de ceea ce am avut parte in copilarie si anume tot ceea ce mi-am dorit ,tv color,video ,benzi desenate , filme ,reviste si altele…
Nu regret nimic,de obicei sunt un om spontan si rareori melancolic ,imi asum faptele asa ca regretele nu-si au rostul.
Ceea ce imi pare rau este ca lumea a inteles gresit democratia ,ca sa nu mai zic ca nu mai exista legea bunul simti .Am stat mult si m-am gandit ,poate ca nici inainte nu exista ,ci era impusa …
In Timisoara intotdeauna vezi in aceasta perioada ,oameni care aprind lumanari celor ce si-au dat viata ca noua sa ne fie mai bine . E trist sa vedem ca au trecut 20 de ani si ….noi inca alunecam in neant….
Pentru ca lui Adrian i-a placut cafeluta mea ,m-am gandit sa dezvoltam un pic povestea.
Legenda spune ca cea care a incercat prima data gustul cafelei a fost o capra. Desi pare greu de crezut, povestea cafelei vorbeste despre un pastor de capre, Khaldi, care a observat ca animalele sale sunt mai active dupa ce mananca boabele unui anumit tufis. El a dus boabele la o manastire unde a facut prima cafea. Maicutele care consumau aceasta bautura stateau cu usurinta treze in timpul slujbelor si rugaciunilor. Adevarata sau nu, istoricii au stabilit ca locul de nastere al cafelei este in Vestul Africii, in Etiopia, in jurul anului 600 d.H. De aici cafeaua s-a raspandit foarte repede ajungand in Arabia unde a inceput sa fie cultivata si consumata in cantitati mari. “Licoarea musulmanilor”, cum era denumita cafeaua in acele timpuri, era apreciata de catre musulmani mai ales datorita faptului ca in religia islamica alcoolul este interzis. In Europa, cafeaua era considerata “bautura pacatosilor” si ca atare era oficial interzisa, ea fiind totusi consumata pe furis. Toate acestea s-au schimbat prin secolul al XVI-lea cand Papa Clement al VIII-lea a simtit aroma cafelei si a binecuvantat-o. Cafeaua devine bautura oficiala si in tarile crestine. Revenind in timpurile noastre, gasim putini oameni care au mai ramas fideli ibricului si inca fac din pregatirea cafelei o adevarata arta. Dulce, amara, cu lapte sau avand diferite arome (cappuccino, caramel, frisca, ciocolata), cafeaua a devenit in zilele noastre o bautura stimulenta la care cu greu putem renunta. Ce e intr-o ceasca de cafea?E povestea fructului si a boabelor, si e povestea aromelor.
Cei mai trecuti prin viata ,poate stiu mai bine sa simta “esenta” cafelei.
“Ca să fie bună o cafea trebuie să îndeplinească trei condiţii: 1. Să fie dulce, ca prima noapte a unei fete mari.
2. Să fie aromată, ca a zecea noapte, când a mai învăţat şi ea ceva despre lumea asta.
3. Să fie neagră, … ca blestemele maică-si, când află ce a păţit fata!”
– Cum se prepară cafeaua de criză?
– Se ia un bob de cafea, se leagă cu o aţă şi se scufundă de 2-3 ori în ceaşca cu apă fierbinte. La fiecare 3 cafele se schimbă aţa. Pentru o cafea fară cofeină, recomand să fie scufundată în apă numai aţa !!!
Să aveţi poftă !!!
UPDATE: în urma comentariilor,am decis – eu am venit cu reţeta cafelei(nu se ştie ce vremuri ajungem),Gabriela cu revista….din când în când mai merge şi o pauză publicitară a lui Adrian, mai aşteptăm şi pe Cell61 cu o muzică bună eventual o prajiturică de la Madi.
O dau de leapşa cui mai doreşte,cui mai pofteşte.
Dupa ce, de ani de zile, aflam pe pielea noastra ca verile sunt din ce in ce mai fierbinti, iata ca, de la o vreme, a aparut o noua amenintare. Savantii ne anunta ca nu de caldura trebuie sa ne temem, ci de iarna care va sa vina. Si care ar fi cauzele acesteia? Noi si “efectele adverse” ale dezvoltarii civilizatiei noastre? Sau e ceva de dincolo de noi?
Stim sa o pretuim?
Ce este prietenia si cum trebuie sa fie inteleasa?
Prietenia poate fi inteleasa ca o unitate de sentimente, simpatii, idei comune sau mai putin comune, de principii prin care se apropie doua sau mai multe persoane.
Prietenia poate fi inteleasa ca o profunda apropiere sufleteasca .Oricine doreste sa aiba un prieten bun, caruia sa i sa poata destainuii. Dar cati dintre noi il poate asculta cu tot sufletul si poate chiar ajuta pe acel “timid”.
De multe ori relatia de prietenie dintre doua sau mai multe persoane este luata in ras de catre ceilalti .Este de ajuns o privire pentru ca sincerul sentiment de simpatie sa incolteasca.
De ce nu stim cu totii sa apreciem prietenia adevarata cu ochii sufletului si nu doar a fizicului? “Un om frumos este o bijuterie care in timp se uzeaza, iar un om bun este si ramane vesnic o comoara.”
De cine ne ascundem oare? De noi insine. Oare intelegem toti sensul cuvantului prietenie?
A fi prieten nu inseamna numai distractie si bani.Asta in nici un caz nu este o prietenie. Azi tinerii sunt influentati de un curent de conceptii din filme (cel mai des americane) sau reviste prin care prietenia este inteleasa ca un amestec de indrazneala si nebunie.
Este dificil in viata sa fi singur, sa nu ai un prieten caruia sa-i vorbesti, sa nu ai cu cine sa-ti imparti bucuriile, sa nu ai un umar pe care sa plangi(la nevoie).
Este un dezastru sa n-ai cu cine sa razi, sa gandesti, sa meditezi.
Zambetele noastre timide nu pot umple sufletul dornic de frumos, de fericire, de prietenie.
A fi prieten cu cineva este deja un superlativ,nu mai are nevoie de adjectivul …bun sau rau.
“Prietenia este rodul timpului, ii trebuie ani sa se coaca, in timp ce dragostea este ca fulgerul, uneori nascut din furtuna”.(G.Garibaldi)
“Prietenia precede dragostea, apoi o imbogateste” (Marin Preda).
“Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste! ”.
Da, multi dintre noi ne laudam ca toti din jurul nostru ne sunt prieteni si avem un mare numar de prieteni, dar cu siguranta acest lucru nu este real. In general, prietenii nu se pot numara pe degetele de la o mana, deoarece adevaratul prieten este cel care iti este alaturi atat la bine cat si la greu.
Un singur sfat esential am sa le dau celor ce-mi citesc blogul: Selecteaza-ti prietenii!Nu uita ca adevaratii prieteni dintr-o viata nu se pot numara pe toate degetele de la o mana (atat de putini sunt)si incearca sa acorzi in sensul propriu al prieteniei o parte a sufletului tau doar celui care merita spre a nu fii dezamagit intr-un final!
Am scris acest blog pentru a va pune si o intrebare totodata. 1.Daca ne inchidem in noi,credeti ca singuratatea “ne rezolva” problemele?
Intrebarile pot continua,dar va las pe voi sa va raspundeti.
